CARTEA I: REGLEMENTĂRI GENERALE PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI
TITLUL I: TRANSPARENȚA INFORMAȚIILOR REFERITOARE LA OBLIGAȚIILE BUGETARE RESTANTE
TITLUL II: TRANSPARENȚA ÎN ADMINISTRAREA INFORMAȚIILOR ȘI SERVICIILOR PUBLICE PRIN MIJLOACE ELECTRONICE
CAPITOLUL I: DISPOZIȚII GENERALE
Prezentul titlu stabilește obiectivele, principiile, termenii și condițiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informațiile și serviciile publice și furnizarea acestora, precum și regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenței informațiilor și serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administrației publice.
Autoritățile administrației publice vor furniza informațiile și serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile tradiționale.
Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:
- reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocrației și a corupției la nivelul instituțiilor publice;
- creșterea gradului de transparență a modului de utilizare și administrare a fondurilor publice;
- îmbunătățirea accesului la informații și servicii publice în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal și liberul acces la informațiile de interes public;
- emiterea contactului direct între funcționarul de la ghișeu și cetățean sau agentul economic;
- furnizarea de informații și servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;
- întărirea capacității administrative a instituțiilor publice de a-și îndeplini rolul și obiectivele și de a asigura furnizarea, într-o manieră transparentă, de informații și servicii publice;
- promovarea colaborării între instituțiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;
- redefinirea relației între cetățean și administrația publică, respectiv între mediul de afaceri și administrația publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile și informațiile publice, prin intermediul tehnologiei informației;
- promovarea utilizării Internetului și a tehnologiilor de vârf în cadrul instituțiilor publice.
Principiile care stau la baza furnizării de informații și servicii publice prin mijloace electronice sunt:
- transparența și furnizarea de informații și servicii publice;
- accesul egal, nediscriminatoriu, la informații și servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap;
- eficiența utilizării fondurilor publice;
- confidențialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter personal;
- garantarea disponibilității informațiilor și a serviciilor publice.
CAPITOLUL II: PROCEDURA ELECTRONICĂ
Autoritățile administrației publice au obligația de a aplica procedura electronică prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea de informații și servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice sau juridice.
CAPITOLUL III: CONDIȚII DE PARTICIPARE LA PROCEDURA ELECTRONICĂ
CAPITOLUL IV: IMPLEMENTAREA SISTEMULUI ELECTRONIC NAȚIONAL
Realizarea paginilor de Internet ale autorităților administrației publice se face având în vedere următoarele criterii de performanță:
- viteza de regăsire a informațiilor;
- accesibilitatea și disponibilitatea informațiilor și serviciilor publice oferite;
- relevanța informației prezentate;
- structurarea informațiilor;
- existența unor măsuri pentru protecția datelor cu caracter personal;
- existența unor măsuri de securitate pentru protejarea informației.
CAPITOLUL V: DISPOZIȚII FINALE
TITLUL III: PREVENIREA ȘI COMBATEREA CRIMINALITĂȚII INFORMATICE
CAPITOLUL I: DISPOZIȚII GENERALE
Prezentul titlu reglementează prevenirea și combaterea criminalității informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire și sancționare a infracțiunilor săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului și protecția datelor personale.
Prin sistem informatic se înțelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic.
CAPITOLUL II: PREVENIREA CRIMINALITĂȚII INFORMATICE
Pentru asigurarea securității sistemelor informatice și a protecției datelor personale, autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domeniu, furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile desfășoară activități comune și programe de prevenire a criminalității informatice.
Autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile organizează campanii de informare privind criminalitatea informatică și riscurile la care sunt expuși utilizatorii de sisteme informatice.
Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restricționat pentru anumite categorii de utilizatori au obligația de a avertiza utilizatorii cu privire la condițiile legale de acces și utilizare, precum și cu privire la consecințele juridice ale accesului fără drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie să fie accesibilă oricărui utilizator.
CAPITOLUL III: INFRACȚIUNI ȘI CONTRAVENȚII
CAPITOLUL IV: DISPOZIȚII PROCEDURALE
CAPITOLUL V: COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ
La solicitarea autorităților competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfășura anchete comune, în vederea prevenirii și combaterii criminalității informatice.
Reprezentanții autorităților competente române pot participa la anchete comune desfășurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislațiilor acestora.
TITLUL IV: CONFLICTUL DE INTERESE ȘI REGIMUL INCOMPATIBILITĂȚILOR ÎN EXERCITAREA DEMNITĂȚILOR PUBLICE ȘI FUNCȚIILOR PUBLICE
CAPITOLUL I.
CAPITOLUL II: CONFLICTUL DE INTERESE
Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana care exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes patrimonial de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului publice.
Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a existenței unui conflict de interese prevăzut în prezenta secțiune se poate adresa instanței de judecată competente, potrivit legii, în funcție de natura actului emis sau încheiat.
CAPITOLUL III: INCOMPATIBILITĂȚI
Incompatibilitățile privind demnitățile publice și funcțiile publice sunt cele reglementate de Constituție, de legea aplicabilă autorității sau instituției publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică își desfășoară activitatea, precum și de dispozițiile prezentului titlu.
Funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.
Funcționarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice și să exprime sau să apere în mod public pozițiile unui partid politic.
Funcționarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria înalților funcționari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcția publică.
CAPITOLUL IV: ALTE CONFLICTE DE INTERESE ȘI INCOMPATIBILITĂȚI
CAPITOLUL V: REGLEMENTĂRI PRIVIND MAGISTRAȚII
Funcția de judecător și procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
Magistraților le este interzis:
- să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
- să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control, la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare sau financiare, companii naționale, societății naționale ori regii autonome;
- să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
- să aibă calitate de membru al unui grup de interes economic.
Magistrații nu se subordonează scopurilor și doctrinelor politice.
Magistrații nu pot să facă parte din partide politice ori să desfășoare activități cu caracter politic.
Magistrații au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.
Magistraților le este interzisă orice manifestare contrară demnității funcției pe care o ocupă ori de natură să afecteze imparțialitatea sau prestigiul acesteia.
Magistraților le este interzis să participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror:
- dacă sunt soți sau rude până la gradul IV inclusiv între ei;
- dacă ei, soții sau rudele lor până la gradul IV inclusiv au un interes în cauză.
Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii în instanța unde a funcționat, timp de 2 ani de la încetarea calității de judecător.
Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistență juridică la organele de urmărire penală din localitatea unde a funcționat, timp de 2 ani de la încetarea calității de procuror.
Magistrații au obligația de a aduce de îndată la cunoștința președintelui instanței sau, după caz, a procurorului general în subordinea căruia funcționează orice ingerință în actul de justiție, de natură politică sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane.
Magistrații pot participa la elaborarea de publicații sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori științifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic.
Magistrații pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative, a unor documente interne sau internaționale.
CAPITOLUL VI: DISPOZIȚII COMUNE
Persoanele care exercită demnități publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu vor depune o declarație de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcțiile și activitățile pe care le desfășoară, cu excepția celor legate de mandatul sau funcția publică pe care o exercită.
CAPITOLUL VII: DISPOZIȚII FINALE
Alte cazuri de incompatibilități și interdicții sunt cele stabilite prin legi speciale.
TITLUL V: GRUPURILE DE INTERES ECONOMIC
CAPITOLUL I: GRUPURILE DE INTERES ECONOMIC
Grupul de interes economic reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activității economice a membrilor săi, precum și al îmbunătățirii rezultatelor activității respective.
Grupul de interes economic este o persoană juridică cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.
CAPITOLUL II: GRUPURILE EUROPENE DE INTERES ECONOMIC
CAPITOLUL III: DISPOZIȚII FINALE
CARTEA II: MODIFICAREA UNOR REGLEMENTĂRI ÎN SCOPUL PREVENIRII ȘI COMBATERII CORUPȚIEI
TITLUL I: ASIGURAREA TRANSPARENȚEI ÎN EXERCITAREA FUNCȚIILOR PUBLICE, PREVENIREA ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI
Anexă la Titlul I: Declarație de avere.
TITLUL II: ASIGURAREA TRANSPARENȚEI ȘI STABILITĂȚII ÎN MEDIUL DE AFACERI
TITLUL III: REGLEMENTĂRI PRIVIND FUNCȚIA PUBLICĂ ȘI FUNCȚIONARII PUBLICI
Anexă la Titlul III: Lista cuprinzând funcțiile publice generale și funcțiile publice specifice.
Funcțiile publice generale:
- secretar general al Guvernului și secretar general adjunct al Guvernului;
- consilier de stat;
- secretar general și secretar general adjunct din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
- prefect;
- subprefect;
- secretar general al prefecturii, secretar general al județului și al municipiului București;
- director general din cadrul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
- director general adjunct, director și director adjunct din aparatul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
- secretar al municipiului, al sectorului municipiului București, al orașului și comunei;
- director executiv și director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în cadrul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale;
- șef serviciu;
- șef birou;
- expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;
- referent de specialitate;
- referent.
Funcții publice specifice:
- arhitect-șef;
- inspector de concurență;
- inspector vamal;
- inspector de muncă;
- controlor delegat;
- comisar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu