Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială a consumatorului vulnerabil de energie (extrase)

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Prezenta lege stabilește criteriile de încadrare a familiilor și persoanelor singure în categoria consumatorilor vulnerabili de energie și reglementează măsurile de protecție socială pentru aceștia în ceea ce privește accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esențiale ale gospodăriei, în scopul prevenirii și combaterii sărăciei energetice.

Prevederile prezentei legi se aplică activității de distribuție și furnizare a energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale și combustibililor solizi și/sau petrolieri către consumatorii vulnerabili de energie.

Consumator vulnerabil de energie, denumit în continuare consumator vulnerabil - persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale.

CAPITOLUL II:  CRITERII DE ÎNCADRARE ÎN CATEGORIA CONSUMATORULUI VULNERABIL

Consumatorii vulnerabili se încadrează în următoarele categorii:

- consumatori vulnerabili din motive de venit;

- consumatori vulnerabili din motive de vârstă;

- consumatori vulnerabili din motive de sănătate;

- consumatori vulnerabili izolați.

CAPITOLUL III:  MĂSURI DE PROTECȚIE SOCIALĂ DE NATURĂ FINANCIARĂ

- ajutor pentru încălzirea locuinței - condiții de acordare și cuantum;

- ajutor pentru încălzirea locuinței - reglementări speciale pentru facturarea și plata energiei termice;

- ajutor pentru încălzirea locuinței - modul de stabilire și acordare;

- suplimentul pentru energie - mod de stabilire și acordare;

- finanțarea și plata ajutorului pentru încălzire și a suplimentului pentru energie;

- verificare și monitorizare;

- alte măsuri de protecție socială.

CAPITOLUL IV:  CONTRAVENȚII ȘI SANCȚIUNI

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Anexa nr. 1:  Consum mediu lunar de energie termică.

Anexa nr. 2:  Repartizarea județelor pe zone de temperatură.

Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate (extrase)

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Scopul prezentei legi este protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigură acest tip de informații. Protejarea acestor informații se face prin instituirea sistemului național de protecție a informațiilor.

Dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege.

Accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de lege. 

Principalele obiective ale protecției informațiilor clasificate sunt::

- protejarea informațiilor clasificate împotriva acțiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conținutului acestora, precum și împotriva sabotajelor ori distrugerii neautorizate;

- realizarea securității sistemelor informatice și de transmitere a informațiilor clasificate.

În cazul unui conflict între normele interne privind protecția informațiilor clasificate și normele NATO, în această materie vor avea prioritate normele NATO. 

Persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații.

Personalul anume desemnat pentru realizarea protecției informațiilor clasificate se include într-un sistem permanent de pregătire și perfecționare, la intervale regulate, potrivit standardelor naționale de protecție. 

Protecția informațiilor clasificate vizează:

- protecția juridică;

- protecția prin măsuri procedurale;

- protecția fizică;

- protecția personalului care are acces la informațiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea acestora;

- protecția surselor generatoare de informații.

CSAT asigură coordonarea la nivel național a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate.

Informații clasificate - informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate.

Informații secrete de stat - informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării.

CAPITOLUL II:  INFORMAȚII SECRETE DE STAT

Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia acestora.

Informațiile secrete de stat se clasifică pe niveluri de secretizare, în funcție de importanța valorilor protejate.

Nivelurile de secretizare atribuite informațiilor din clasa secrete de stat sunt:

- strict secret de importanță deosebită;

- strict secret;

- secret.

Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informațiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare științifică fundamentală care nu au o legătură justificată cu securitatea națională.

CAPITOLUL III:  INFORMAȚII SECRETE DE SERVICIU

Neglijența în păstrarea informațiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea persoanelor vinovate.

Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției.

CAPITOLUL IV:  ATRIBUȚIILE SRI

CAPITOLUL V:  OBLIGAȚII, RĂSPUNDERI ȘI SANCȚIUNI

Încălcarea normelor privind protecția informațiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz.

CAPITOLUL VI:  DISPOZIȚII FINALE

Ordin nr. 1761/2021 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățenia, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, evaluarea eficacității procedurilor de curățenie și dezinfecție efectuate în cadrul acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecția mâinilor în funcție de nivelul de risc, precum și metodele de evaluare a derulării procesului de sterilizare și controlul eficienței acestuia (extrase)

Produsele biocide utilizate în unitățile sanitare trebuie să prezinte efect bactericid, levuricid, fungicid, micobactericid, virucid și sporicid, în funcție de scopul utilizării.

În unitățile sanitare, în activitățile de curățenie, dezinfecție și sterilizare, se utilizează următoarele tipuri de produse biocide:

- pentru igiena umană;

- pentru suprafețe, instrumentar și textile;

- pentru igiena în zonele de distribuție și preparare a alimentelor;

- pentru deratizare; 

- pentru dezinfecție;

- pentru îmbălsămare.

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, precum și unitățile sanitare publice și private de pe teritoriul României vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Anexa nr. 1:  Norme tehnice privind curățenia, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private.

Anexa nr. 2:  Evaluarea eficacității procedurilor de curățenie și dezinfecție.

Anexa nr. 3:  Proceduri recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc.

Anexa nr. 4:  Metode de evaluare a derulării procesului de sterilizare și controlul eficienței acestuia.

Lege nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local (extrase)

 CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Potrivit prevederilor prezentei legi pot fi expropriate bunurile imobile proprietate a persoanelor fizice sau persoanelor juridice, cu sau fără scop lucrativ, și a oricărei alte entități, precum și cele aflate în proprietatea privată a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pe care se realizează lucrări de utilitate publică de interes național, județean și local.

CAPITOLUL II:  ETAPELE PROCEDURII DE EXPROPRIERE

Etapele procedurii de expropriere sunt:

- aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de interes național, județean sau local;

- consemnarea sumei individuale aferente reprezentând plata despăgubirii pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere și afișarea listei proprietarilor imobilelor;

- transferul dreptului de proprietate;

- finalizarea formalităților aferente procedurii de expropriere.

CAPITOLUL III:  DOCUMENTAȚIILE CADASTRALE

CAPITOLUL IV:  ACCESUL LA IMOBILELE AFECTATE DE EXPROPRIERE

CAPITOLUL V:  FUNCȚIONAREA COMISIEI DE VERIFICARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE SAU A ALTOR DREPTURI REALE ȘI ACORDAREA DESPĂGUBIRILOR

Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim.

Hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii emisă în condițiile prezentei legi se comunică solicitantului, precum și celorlalți titulari ori, după caz, titulari aparenți, se afișează în extras la sediul consiliului local pe raza căruia se află situat imobilul expropriat și în extras pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

CAPITOLUL VI:  AVIZE, ACORDURI, CERTIFICATE ȘI AUTORIZAȚII

CAPITOLUL VII:  DISPOZIȚII REFERITOARE LA IMOBILELE AFLATE ÎN PROPRIETATEA PUBLICĂ SAU PRIVATĂ A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

CAPITOLUL VIII:  DISPOZIȚII FINALE

Hotărâre nr. 1610/2006 privind aprobarea Statului Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (extrase)

Se aprobă Statutul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Anexa:  Statul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de muncă.

Atribuțiile prevăzute de lege și de prezentul statut sunt îndeplinite de Agenția Națională prin aparatul central și prin unitățile aflate în subordinea sa.

Structura organizatorică a Agenției Naționale este prevăzută în anexa nr. 1.

Agenția Națională este condusă de consiliul de administrație, care este constituit și funcționează potrivit prevederilor legii, 

Anexa 1: Structura organizatorică a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Anexa 2:  Unități de implementare a programului.

Anexa 3:  Parcul normat de mijloace de transport și consumul lunar de carburanți pentru Agenția Națională și unitățile din subordine. 

Ordin nr. 559/2006 pentru aprobarea caracteristicilor tehnice și a modalităților de eliberare și utilizare ale cadrului european de asigurări de sănătate și pentru aprobarea modelului certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate, precum și a instrucțiunilor de completare și a modalităților de eliberare și utilizare ale acestuia (extrase)

Direcțiile de specialitate din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și casele de asigurări de sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Anexa 1:  Caracteristicile tehnice și modalitățile de eliberare și utilizare ale cardului european de asigurări sociale de sănătate.

Anexa 2:  Modelul certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate, precum și instrucțiunile de completare și modalitățile de eliberare și utilizare ale acestuia.

La Arad: Bienala Internațională de Artă, Meeting Point 2023; Festivalul Internațional de film documentar fArad

Bienala Internațională de Artă, Meeting Point 2023

Cei 180 de artiști care participă cu lucrări la ediția din acest an provin din România, Italia, Ungaria, Serbia, Israel, Germania, Franța și Polonia.

Partenerii evenimentului sunt Uniunea Artiștilor Plastici din România, Centrul Municipal de Cultură Arad, Universitatea de Vest Timișoara - Facultatea de Arte și Design, Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, Universitatea ”Aurel Vlaicu” Arad - Facultatea de Design și Teatru Clasic ”Ioan Slavici” Arad. 

Expoziția poate fi vizitată până în data de 10 februarie 2024.

Festivalul Internațional de film documentar fArad

Expoziția de afișe, semnate de către Milton Glaser, prezentă pe platoul din fața Palatului Administrativ din Arad, este integrată în programul festivalului fArad. Ea a fost adusă la Arad cu ajutorul artistului Mirko Ilic, respectiv Mirko Ilic Corp. și a micro-muzeului în aer liber de artă tipografică și design ”Typopassage” din Timișoara, reprezentat de designerul grafic Ovidiu Hrin.

Ediția din acest an a festivalului cuprinde și organizarea, în premieră pentru orașul Arad, a unei gale dedicate filmului documentar românesc. 

Informațiile care se regăsesc în această postare sunt preluate din mai multe surse. 

Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public (extrase)

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Prezenta lege stabilește cadrul juridic și instituțional unitar privind înființarea, organizarea, exploatarea, gestionarea, finanțarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciului de iluminat public în comune, orașe și municipii.

Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și cuprinde totalitatea acțiunilor și activităților de unitate publică și de interes economic și social general desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul asigurării iluminatului public. 

Serviciul de iluminat public cuprinde iluminatul stradal-rutier, iluminatul stradal-pietonal, iluminatul arhitectural, iluminatul oriental și iluminatul oriental-festiv al comunelor, orașelor și municipiilor.

Serviciul de iluminat public se realizează prin intermediul unui ansamblu tehnologic și funcțional, alcătuit din construcții, instalații și echipamente specifice, denumit în continuare sistem de iluminat public.

CAPITOLUL II:  AUTORITĂȚI ȘI COMPETENȚE

CAPITOLUL III:  ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC

CAPITOLUL IV:  OPERATORII ȘI UTILIZATORII

Serviciul de iluminat public se gestionează și se exploatează prin intermediul unor prestatori licențiați, denumiți în continuare operatori.

CAPITOLUL V:  FINANȚAREA SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC

CAPITOLUL VI:  RĂSPUNDERI ȘI SANCȚIUNI

CAPITOLUL VII:  DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE 

Hotărâre nr. 1269/2021 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 și a documentelor aferente acesteia (extrase)

Până la finalul lunii martie 2022, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și întreprinderile publice îndeplinesc procedurile privind asumarea unei agende de integritate organizațională, iar până la finalul lunii iunie 2022 elaborează, adoptă, diseminează în cadrul instituției, autorității publice, respectiv întreprinderii publice și transmit Ministerului Justiției planurile de integritate aferente.

Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Anexa nr. 1:  Strategia Națională Anticorupție 2021-2025.

UNCAC este un tratat internațional multilateral din domeniul anticorupției. Biroul ONU pentru droguri și criminalitate din Viena servește drept secretariat UNCAC.

Anexa nr. 2:  Seturile și indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din strategie.

Anexa nr. 3:  Inventarul măsurilor preventive, precum și indicatorii de evaluare.

Anexa nr. 4:  Standardul general de publicare a informațiilor de interes public. 

Anexa nr. 5:  Standardul de publicare a informațiilor de interes public privind întreprinderile publice.

Domul Romano-Catolic din Timișoara

 Domul Romano-Catolic sau Catedrala Romano-Catolică este unul dintre monumentele emblematice ale orașului Timișoara.

 Catedrala a fost construită între anii 1736-1774. Ea poartă hramul Sfântului Gheorghe. 

 Piatra de temelie a Domului a fost pusă în data de 6 august 1736, în timpul episcopului Nadasdy.

 Monumentul este realizat în stil baroc.

 Pictura altarului principal, de dimensiuni monumentale, îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe, fiind realizată în anul 1754 de către Michael Angelo Unterberger, directorul Academiei de Arte Frumoase din Viena, icoana fiind restaurată după Primul Război Mondial de pictorul timișorean Ferenczy Jozsef.

  Pictura Domului este destul de veche și bine conservată. 

 În data de 3 aprilie 1754, episcopul din Cenad, contele Graf Franz Anton Engl von Wagrain, a binecuvântat catedrala, iar la data de 8 septembrie 1754, a celebrat acolo prima Sfântă Liturghie solemnă, cu ocazia sărbătorii ”Nașterea Sfintei Fecioare Maria”.

 Domul Romano-Catolic din Timișoara reprezintă un veritabil punct de interes pentru turiștii ajunși în Timișoara. 

Informațiile care se regăsesc în această postare sunt preluate din mai multe surse. 

Ordin nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie (extrase)

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Se înființează Autoritatea Națională pentru Cetățenie, denumită în continuare Autoritate, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Justiției.

Autoritatea este finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției.

CAPITOLUL II:  SCOPUL, FUNCȚIILE ȘI ATRIBUȚIILE PRINCIPALE ALE AUTORITĂȚII

Autoritatea asigură aplicarea procedurii legale de acordare, redobândire, renunțare și retragere a cetățeniei române.

Autoritatea are următoarele funcții principale:

- îndeplinește prevederile legale cu privire la acordarea, redobândirea, renunțarea și retragerea cetățeniei române;

- desfășoară, prin structurile de specialitate, activitatea de consiliere cu privire la problemele în materie de cetățenie, precum și cu privire la drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de cetățean european, în condițiile regulamentului de organizare și funcționare stabilit prin ordin al ministrului justiției;

- propune Ministerului Justiției și participă la elaborarea proiectelor de acte normative care vizează domeniul său de activitate.

CAPITOLUL III:  CONDUCEREA AUTORITĂȚII

Autoritatea este condusă de un președinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de 2 vicepreședinți, cu rang de subsecretar de stat.

Calitatea de președinte sau de vicepreședinte al Autorității este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și a celor de instruire din cadrul instituțiilor de formare profesională.

CAPITOLUL IV:  ORGANIZAREA AUTORITĂȚII

Autoritatea dispune de un aparat administrativ propriu, organizat la nivel de direcții, servicii, birouri și birouri teritoriale.

CAPITOLUL V:  DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Câteva cuvinte despre slovacii din Nădlac (județul Arad - România)

   Slovacii s-au așezat în Nădlac în anul 1803.

Locurile natale ale acestora nu le ofereau cele mai bune condiții de trai: pământul era pietros, recoltele sărăcăcioase, iar perioadele de secetă făceau să scadă drastic nivelul de trai locuitorilor.

Cei mai mulți slovaci care s-au așezat în Nădlac sunt de confesiune evanghelică luterană.

   Slovacii din Nădlacul de azi își păstrează limba, credința și obiceiurile datorită liceului 

ce poartă numele prozatorului și dramaturgului slovac Josef Gregor Tajovsky și bisericii evanghelice luterane, monument istoric, a cărei construcție a început la data de 3 mai 1812. 

Biserica evanghelică luterană slovacă din Nădlac

a fost terminată în anul 1822. Sfințirea ei a avut loc în data de 16 mai 1822.

Biserica este dotată cu o orgă adusă din localitatea Kutna Hora,

 iar turnul bisericii a fost modificat în 1882, la înălțimea actuală, de 54 de metri, ajungând în anul 1895.

   În afara celor două instituții reprezentative -școala și biserica- slovacii din Nădlac mai au un loc cu care se mândresc: o casă tradițională transformată în punct muzeal.

Casa țărănească aparține Uniunii Democrate a Slovacilor și Cehilor din România. În interiorul acesteia sunt adunate fotografii de epocă, documente înrămate și atârnate pe perete, obiecte de uz gospodăresc, mobilier, țesături și piese de port popular dragi nădlăcanilor. 

Informațiile care se regăsesc în această postare sunt preluate din mai multe surse. 

#haiînArad #visitArad 

Ordonanța nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice (extrase)

Prin prezenta ordonanță se stabilesc normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.

Normativele de cheltuieli privesc: aparatul propriu al consiliilor locale și județene; acțiunile de protocol; dotarea cu autoturisme și consumul de carburanți, precum și costurile pentru telefoane.

Prin hotărâre a Guvernului se pot aproba și alte normative de cheltuieli pentru acțiuni de protocol cu caracter deosebit, precum și alte măsuri necesare în vederea desfășurării normale și eficiente a acțiunilor de protocol în țară și în străinătate, pe bază de justificări fundamentale.

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta ordonanță.

Anexa 1:  Numărul maxim de posturi în limitele căruia consiliile locale și consiliile județene își pot aproba organigrama și numărul de personal din aparatul propriu.

Anexa 2:  Limitele maxime în cadrul cărora se pot aproba și efectua cheltuieli pentru acțiuni de protocol de către ministere, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și de către instituțiile publice din subordinea acestora.

Anexa 3:  Normative de cheltuieli privind dotarea cu autoturisme și consumul lunar de carburanți.

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (extrase)

TITLUL I:  PRELIMINAR

CAPITOLUL I:  DOMENIUL DE REGLEMENTARE

Prezenta lege stabilește regulile în domeniul prevenirii insolvenței și al insolvenței.

Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia.

CAPITOLUL II:  PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCEDURILOR DE PREVENIRE A INSOLVENȚEI ȘI DE INSOLVENȚĂ. DEFINIȚII

Procedura falimentului este procedura de insolvență, concursuală, colectivă și egalitară, care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat. 

TITLUL I:  PROCEDURI DE PREVENIRE A INSOLVENȚEI

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Prezentul capitol se aplică debitorilor aflați în dificultate financiară.

TITLUL II:  PROCEDURA INSOLVENȚEI

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII COMUNE

- aspecte generale;

- organele care aplică procedura. Participanții la procedură;

- deschiderea procedurii și efectele acesteia;

- primele măsuri. Întocmirea tabelului de creanțe. Contestații;

- situația unor acte juridice ale debitorului;

- reorganizarea;

- falimentul și lichidarea activelor;

- atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență;

- închiderea procedurii.

CAPITOLUL II:  DISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND PROCEDURA INSOLVENȚEI GRUPULUI DE SOCIETĂȚI

CAPITOLUL III:  DISPOZIȚII PRIVIND FALIMENTUL INSTITUȚIILOR DE CREDIT

Procedura falimentului, reglementată prin prezentul capitol, se aplică instituțiilor de credit, persoane juridice române, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul în străinătate.

CAPITOLUL IV:  DISPOZIȚII PRIVIND FALIMENTUL SOCIETĂȚILOR DE ASIGURARE/REASIGURARE

TITLUL III:  INSOLVENȚĂ TRANSFRONTALIERĂ 

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Prezentul titlu cuprinde:

- norme pentru determinarea legii aplicabile unui raport de drept internațional privat în materia insolvenței;

- normele de procedură în litigii privind raporturile de drept internațional privat în materia insolvenței;

- normele privind condițiile în care autoritățile române competente solicită și, respectiv, acordă asistență cu privire la procedurile de insolvență deschise pe teritoriul României sau al unui stat străin.

În sensul prezentului titlu, raporturile de drept internațional privat în materia insolvenței reprezintă acele raporturi de drept privat cu elemente de extraneitate, care sunt supuse soluționării ca urmare a deschiderii unei proceduri de insolvență și în condițiile stabilite de aceasta. 

În măsura în care există neconcordanță între dispozițiile prezentului titlu și obligațiile României izvorând din tratate, convenții sau orice altă formă de acord internațional, bi- sau multilateral, la care România este parte, prevederile tratatului, ale convenției sau ale acordului internațional se aplică cu prioritate.

CAPITOLUL III:  DISPOZIȚII PRIVIND COORDONAREA PROCEDURII INSOLVENȚEI GRUPURILOR DE SOCIETĂȚI

CAPITOLUL IV:  REGLEMENTAREA RAPORTURILOR DE DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT ÎN DOMENIUL FALIMENTULUI INSTITUȚIILOR DE CREDIT

CAPITOLUL V:  REGLEMENTAREA RAPORTURILOR DE DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT DIN DOMENIUL FALIMENTULUI SOCIETĂȚILOR DE ASIGURARE/REASIGURARE

TITLUL IV:  SANCȚIUNI

TITLUL V:  DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Limitele amenzilor judiciare prevăzute de prezenta lege se actualizează periodic, prin hotărâre a Guvernului, în funcție de indicele inflației.

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (extrase)

PARTEA I

TITLUL I:  OBLIGAȚII DE INTEGRITATE ȘI TRANSPARENȚĂ ÎN EXERCITAREA FUNCȚIILOR ȘI DEMNITĂȚILOR PUBLICE

În cadrul entităților în care persoanele au obligația de a depune declarații de avere și declarații de interese, în conformitate cu prevederile legale, se desemnează persoane responsabile care asigură implementarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese.

Până la expirarea termenului de depunere a declarației de avere și/sau a declarației de interese ratificate, Agenția nu poate declanșa procedurile prevăzute de prezenta lege, în condițiile în care sunt depuse în termenul legal. 

TITLUL II:  PROCEDURI DE ASIGURARE A INTEGRITĂȚII ȘI TRANSPARENȚEI ÎN EXERCITAREA FUNCȚIILOR ȘI DEMNITĂȚILOR PUBLICE

Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.

Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.

Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.

TITLUL III:  SANCȚIUNI

Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal. 

PARTEA A II-A:  DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Anexa nr. 1:  Declarația de avere.

Anexa nr. 2:  Declarația de interese.

Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase (extrase)

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Prezenta lege reglementează măsuri pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase, precum și pentru limitarea consecințelor acestora asupra sănătății umane și asupra mediului, pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecție pe întreg teritoriul național, într-o manieră consecventă și eficace.

Accident major - un eveniment, cum ar fi o emisie majoră, un incendiu sau o explozie ce rezultă din evoluții necontrolate în cursul exploatării oricărui amplasament care intră sub incidența prevederilor prezentei legi și care conduce la pericole grave, imediate sau întârziate, pentru sănătatea umană sau pentru mediu, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, și care implică una ori mai multe substanțe periculoase.

CAPITOLUL II:  OBLIGAȚII ȘI RESPONSABILITĂȚI

- evaluarea pericolelor de accident major pentru o anumită substanță periculoasă;

- obligații generale care revin operatorului;

Operatorii au obligația să desemneze un responsabil pentru managementul securității la nivelul amplasamentului, în vederea asigurării aplicării prevederilor prezentei legi.

- autorități competente;

- notificarea;

- politica de prevenire a accidentelor majore;

- efectele domino;

- raportul de securitate;

- modificarea unei instalații, a unui amplasament sau a unei zone de depozitare;

- planurile de urgență;

- amenajarea teritoriului;

- informarea publicului;

- consultarea publicului și participarea la procesul decizional;

- informațiile care trebuie furnizate de către operator și acțiunile care trebuie întreprinse în urma producerii unui accident major;

- acțiunile care trebuie întreprinse de autoritățile competente în urma producerii unui accident major;

- informații care trebuie furnizate de către statele membre în urma procedurii unui accident major;

- interzicerea utilizării;

- inspecții;

- sistemul și schimbul de informații;

- accesul la informații și confidențialitatea;

- accesul la justiție;

- sancțiuni.

CAPITOLUL III:  DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta lege și se actualizează în scopul adaptării la progresele tehnice, prin hotărâre a Guvernului.

Anexa nr. 1:  Substanțe periculoase.

Anexa nr. 2:  Date și informații minime ce trebuie cuprinse în documentul care prezintă punerea în aplicare a politicii de prevenire a accidentelor majore prevăzute la art. 8.

Anexa nr. 3:  Date și informații minime ce trebuie cuprinse în raportul de securitate prevăzut la art. 10.

Anexa nr. 4:  Informațiile prevăzute la art. 8 alin. (6) și art. 10 privind sistemul de management al securității și organizarea amplasamentelor în vederea prevenirii accidentelor majore.

Anexa nr. 5:  Date și informații ce trebuie incluse în planurile de urgență prevăzute la art. 12. 

Anexa nr. 6:  Elemente de informații ce trebuie comunicate publicului conform dispozițiilor art. 14 alin. (1) și alin. (2) lit. a).

Anexa nr. 7:  Criterii de notificare a unui accident major de către Comisia Europeană conform dispozițiilor art. 18 alin. (1).

Legea nr. 123/2023 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (extrase)

Legea fondului funciar nr. 18/1991 se modifică și se completează după cum urmează:

La articolul 11, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) Prevederile alineatului (4) nu se aplică situațiilor prevăzute la art. 27 alin. (2^1).

La articolul 27 alin. (2^1) se modifică și va avea următorul cuprins: 

(2^1) Deținătorii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu li s-au preluat de la stat terenurile prin acte translative de proprietate pot solicita, la cerere, comisiei județene emiterea titlului de proprietate în condițiile prezentei legi, astfel:

a) dacă deținătorii sau moștenitorii acestora figurează cu terenul în registrele agricole sau registrele cadastrale și în evidențele fiscale;

b) pentru terenul în cauză nu a fost deschisă carte funciară în baza Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) terenul nu face obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane și nici nu s-a eliberat anterior titlul de proprietate cu privire la acesta.

La articolul 92 alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

c) care servesc activităților pentru protecția animalelor, agricole și/sau serviciilor conexe, respectiv: depozite de îngrășăminte minerale ori naturale, construcții de compostare, silozuri pentru furaje, magazii, șoproane, silozuri pentru depozitarea și conservarea semințelor de consum, inclusiv spațiile administrative aferente acestora, platformele și spațiile de depozitare a produselor agricole primare, adăposturi de animale și exploatații zootehnice/ferme zootehnice, sere, solare, răsadnițe, ciupercării, obiective specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile, exclusiv în scopul asigurării energiei pentru consumul propriu al exploatației, amplasate în cadrul fermelor, spații de prelucrare/procesare/comercializare a produselor vegetale și zootehnice, imobile cu destinație agroturistică pentru proiectele cu finanțare din fonduri europene. 

Hotărâre nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale (extrase)

Regulamentul de organizare și funcționare este un document propriu serviciului social, care conține cel puțin următoarele: identificarea serviciului social, potrivit Nomenclatorului, scopul acestuia, cadrul legal de înființare, organizare și funcționare, principiile care stau la baza acordării serviciilor, funcțiilor și activităților principale, condițiilor de accesare, drepturile și obligațiile persoanelor beneficiare, structura organizatorică, numărul de posturi și categoriile orientative de personal.

Furnizorii publici de servicii sociale au obligația de a elabora, pentru fiecare tip de serviciu social aflat în administrare, regulamente proprii de organizare și funcționare, pe care le aprobă prin hotărâre/decizie a organului de conducere prevăzut de lege.

Elaborarea regulamentelor proprii de organizare și funcționare se realizează cu respectarea modelului-cadru al regulamentului aplicabil, a legislației specifice, convențiilor internaționale ratificate prin lege și a celorlalte acte internaționale în materie la care România este parte, precum și a standardelor minime de calitate aplicabile.

Anexă.

Anexa 1:  la regulament-cadru de organizare și funcționare a serviciului social cu cazare.

Anexa 2:  la regulament-cadru de organizare și funcționare a serviciului social de zi.

Anexa 3:  la nomenclator; regulament-cadru de organizare și funcționare a serviciului social furnizat de domiciliu.

Anexa 4:  la nomenclator; regulament-cadru de organizare și funcționare a serviciului social furnizat în comunitate.

Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (extrase)

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Prezenta lege se aplică atât autorităților și instituțiilor publice centrale, cât și celor locale cu atribuții în desfășurarea procesului de dezinstituționalizare și de prevenire a instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități.

Dreptul la viață independentă - dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilități de a trăi în comunitate, cu șanse egale cu ale celorlalți, și de a se bucura pe deplin de integrarea în comunitate și participarea la viața acesteia.

Plan de dezinstituționalizare - plan la nivel de centru rezidențial, elaborat de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București în conformitate cu modelul-cadru din ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare, pe baza planurilor individuale dezvoltate pentru fiecare persoană cu dizabilități care trăiește în centru; planul sintetizează soluțiile identificate pentru fiecare persoană și resursele necesare pentru implementarea acestora.

CAPITOLUL II:  PRINCIPII

Principiile care stau la baza prezentei legi sunt:

- principiul subsidiarității;

- principiul parteneriatului;

- principiul colaborării cu sindicatele, patronatele, angajatorii, organizațiile neguvernamentale și alte organisme în planificarea, aplicarea, monitorizarea și evaluarea realizării proiectelor destinate procesului de dezinstituționalizare și de prevenire a instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități;

- principiul eficacității utilizării fondurilor în cadrul asigurării tranziției de la îngrijirea instituționalizată la servicii de sprijin în familie și în comunitate, în sensul excluderii oricărui tip de finanțare de acțiuni care ar putea determina forme de segregare sau discriminare;

- principiul nediscriminării;

- principiul abordării centrate pe persoană;

- principiul incluziunii și accesibilității;

- principiul nonsegregării;

- principiul desegregării:

- principiul consultării și implicării persoanelor cu dizabilități, a reprezentanților și a organizațiilor lor.

CAPITOLUL III:  SCOP, INDICATORI ȘI OBIECTIVE

Procesul de dezinstituționalizare și de prevenire a instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități are ca scop asigurarea exercitarea dreptului la viață independentă a persoanelor adulte cu dizabilități.

CAPITOLUL IV:  ASIGURAREA MECANISMULUI DE GUVERNANȚĂ ÎN CADRUL SISTEMULUI DE PROTECȚIE A PERSOANELOR ADULTE CU DIZABILITĂȚI

CAPITOLUL V:  ASIGURAREA MECANISMULUI DE FINANȚARE A MĂSURILOR PREVĂZUTE ÎN CADRUL PROCESULUI DE DEZINSTITUȚIONALIZARE ȘI DE PREVENIRE A INSTITUȚIONALIZĂRII PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI

CAPITOLUL VI:  DISPOZIȚII FINALE

Începând cu data de 1 ianuarie 2031, furnizorii de servicii sociale acreditați în condițiile legii nu mai pot înființa centre rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități, cu excepția centrelor respiro/centrelor de criză.

Legea nr. 334/2002 privind bibliotecile (extrase)

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Bibliotecă - instituția, compartimentul sau structura specializată ale cărei atribuții principale sunt: constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea și conservarea colecțiilor de cărți, publicațiilor seriale, a altor documente de bibliotecă și a bazelor de date, pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educație sau recreere; inițierea, organizarea și desfășurarea de proiecte și programe culturale, inclusiv în parteneriat cu autorități și instituții publice, cu alte instituții de profil sau prin parteneriat public-privat; în cadrul societății informației biblioteca are rol de importanță strategică.

Bibliotecă publică - biblioteca de tip enciclopedic pusă în slujba unei comunități locale sau județene.

După forma de constituire și administrare a patrimoniului bibliotecile sunt de drept public sau de drept privat. 

După structura colecțiilor bibliotecile pot fi enciclopedice sau specializate.

CAPITOLUL II:  SISTEMUL NAȚIONAL DE BIBLIOTECI

Sistemul național de biblioteci se constituie din totalitatea bibliotecilor de drept public și din bibliotecile de drept privat care au activități specifice celor de drept public și este parte integrantă a sistemului informațional național, având ca obiect realizarea unitară a activităților specifice și dezvoltarea serviciilor de lectură publică.

Sistemul național de biblioteci, în raport cu funcțiile și atribuțiile acestora, este structura astfel:

- Biblioteca Națională a României;

- Biblioteca Academiei Române;

- biblioteci universitare;

- biblioteci specializate;

- biblioteci publice;

- biblioteci specializate.

Instituțiile academice și de cercetare, autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice, unitățile militare, agenții economici și celelalte persoane juridice de drept public sau privat pot înființa și pot organiza biblioteci specializate.

CAPITOLUL III:  PATRIMONIUL BIBLIOTECILOR

Colecțiile bibliotecilor pot fi formate din următoarele categorii de documente: 

- cărți;

- publicații seriale;

- manuscrise;

- microformate;

- documente cartografice;

- documente de muzică tipărite;

- documente audiovizuale;

- documente grafice;

- documente electronice;

- documente fotografice sau multiplicate prin prelucrării fizico-chimice;

- documente arhivistice;

- alte categorii de documente, indiferent de suport material. 

Colecțiile pot cuprinde și alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoricește constituite sau provenite din donații.

CAPITOLUL IV:  PERSONALUL BIBLIOTECILOR

Personalul bibliotecilor se compune din:

- personal de specialitate;

- personal administrativ;

- personal de întreținere.

CAPITOLUL V:  CONDUCEREA BIBLIOTECILOR

CAPITOLUL VI:  COMISIA NAȚIONALĂ A BIBLIOTECILOR

CAPITOLUL VII:  DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE UTILIZATORILOR

Accesul utilizatorilor la colecțiile și serviciile oricărei biblioteci de drept public sau privat se face în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare a acesteia, elaborat în corelație cu prevederile legale referitoare la protecția patrimoniului cultural național, la drepturile de autor și drepturile conexe.

CAPITOLUL VIII:  DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Anexele fac parte integrantă din prezenta lege.

Povești de la Bata

  Biblioteca Județeană ”Alexandru D. Xenopol” din Arad găzduiește expoziția ”Povești de la Bata”.

  Expoziția cuprinde lucrări realizate pe parcursul celei de a XIII-a ediții a Taberei de grafică și ilustrație de carte de la Bata.

  Tabăra de caligrafie și ilustrație de carte de la Bata este un proiect al Bibliotecii arădene, fiind adresat elevilor de la liceele de artă, precum și studenților de la facultățile de profil din țară și străinătate, având obiectul de a promova prin desen și pictură ilustrația de carte adresată copiilor.

  Expun Baumann Evelin, Toader Lavinia, Bock Henriette, Panciu Karina, Pădureț Andreea, Pavlov Ana Maria, Lacatîș Otilia și Matei Francesca.

  Iubitorii de artă pot vizita expoziția până în data de 19 noiembrie 2023, în mod gratuit.

Informațiile care se regăsesc în această postare sunt preluate din mai multe surse. 

#haiînArad #visitArad 

Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului (extrase)

TITLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Prezenta lege reglementează organizarea și funcționarea sistemului național de educație fizică și sport din România.

În sensul prezentei legi, prin educație fizică și sport se înțelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiția fizică și confortul spiritual, să stabilească relații sociale civilizate și să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel.

Educația fizică și sportul sunt activități de interes național și sprijinite de stat.

Educația fizică și sportul cuprind următoarele activități: educația fizică, sportul pentru toți, sportul de performanță, exercițiile fizice practicate cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic.

Practicarea educației fizice și sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă și voluntară și se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive asociate.

Statul recunoaște și garantează persoanei fizice și juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive.

TITLUL II:  ORGANIZAREA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

CAPITOLUL I:  EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL ȘCOLAR ȘI UNIVERSITAR

Ministerul Educației Naționale organizează activitatea de educație fizică și practicarea sportului în învățământul preuniversitar și universitar.

Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condițiile legii, clase, școli și licee cu program sportiv, precum și cluburi sportive școlare.

Sportul de performanță pentru elevi și studenți se organizează, de regulă, în cadrul cluburilor sportive școlare și universitare. Elevii și studenții pot practica sportul de performanță și în alte cluburi sportive.

CAPITOLUL II:  EDUCAȚIA FIZICĂ MILITARĂ ȘI PROFESIONALĂ

CAPITOLUL III:  SPORTUL PENTRU TOȚI

Sportul pentru toți este un complex de activități bazate pe practica liberă a exercițiului fizic într-un mediu curat și sigur, individual sau de grup, organizat ori independent.

CAPITOLUL IV:  SPORTUL DE PERFORMANȚĂ

Sportul de performanță constituie un factor esențial pentru dezvoltarea sportivă pe plan național, îndeplinind o importantă funcție reprezentativă pentru România în competițiile sportive oficiale cu caracter internațional.

Prin sportul de performanță se urmărește valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecție, având ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri și obținerea victoriei.

Sportivii de performanță sunt persoane care practică sistematic și organizat sportul și participă în competiții cu scopul de a obține victoria asupra partenerului, pentru autodepășire sau record.

Criteriile de clasificare a sportivilor de performanță se stabilesc prin regulamente elaborate de federațiile sportive naționale.

TITLUL III:  STRUCTURILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE PENTRU SPORT

CAPITOLUL I:  MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI

CAPITOLUL II:  DIRECȚIILE PENTRU TINERET ȘI SPORT JUDEȚENE, RESPECTIV A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

TITLUL IV:  STRUCTURILE SPORTIVE

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:

- asociațiile sportive;

- cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăți comerciale;

- asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport;

- ligile profesioniste;

- federațiile sportive naționale;

- Comitetul Olimpic Român.

CAPITOLUL II:  ASOCIAȚIILE SPORTIVE

CAPITOLUL III:  CLUBURILE SPORTIVE 

CAPITOLUL IV:  ASOCIAȚIILE JUDEȚENE ȘI ALE MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PE RAMURI DE SPORT

CAPITOLUL V:  FEDERAȚIILE SPORTIVE NAȚIONALE

CAPITOLUL VI:  LIGILE PROFESIONISTE 

CAPITOLUL VII:  COMITETUL OLIMPIC ROMÂN

CAPITOLUL VIII:  DISPOZIȚII COMUNE

Structurile sportive dețin exclusivitatea:

- dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statica și în mișcare a sportivilor lor în echipament de concurs și de reprezentare, când participă la competiții în numele respectivei structuri;

- dreptul de folosință asupra siglei/emblemei proprii;

- drepturilor de reclamă, publicitate și de televiziune la competițiile pe care le organizează sau la care participă, după caz.

Drepturile menționate înainte pot fi cesionate de structurile sportive, în condițiile legii.

TITLUL V:  AUTORITATEA DISCIPLINARĂ

TITLUL VI:  SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL

TITLUL VII:  CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

Cercetarea științifică în domeniul educației fizice și sportului urmărește:

- ameliorarea programelor de educație fizică și mărirea eficienței sociale a sportului pentru toți;

- ridicarea nivelului performanței sportive prin mijloacele specifice cercetării;

- fundamentarea metodico-științifică și metodico-biologică a selecției, antrenamentului și participării sportivilor la competiții;

- valorificarea rezultatelor cercetării în educație fizică și sport, în folosul tuturor categoriilor populației.

TITLUL VIII:  CONTROLUL ȘI ASISTENȚA MEDICALĂ ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

Controlul și asistența medicală în activități de educație fizică și sport sunt obligatorii.

TITLUL IX:  FORMAREA ȘI PERFECȚIONAREA SPECIALIȘTILOR DIN DOMENIUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

Predarea educației fizice sau instruirea sportivă, în forme organizate, se asigură numai de persoane atestate în domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, în condițiile legii.

Formarea continuă a specialiștilor cu studii superioare se face în condițiile legii.

TITLUL X:  PROTECȚIA SOCIALĂ A SPORTIVILOR DE PERFORMANȚĂ

Sportivii de performanță beneficiază de drepturile de asigurarea socială, de asistența socială, de asigurare socială de sănătate, precum și de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, în condițiile legii.

TITLUL XI:  FINANȚAREA ACTIVITĂȚII SPORTIVE

TITLUL XII:  BAZA MATERIALĂ PENTRU ACTIVITATEA SPORTIVĂ

În sensul prezentei legi baza materială sportivă cuprinde totalitatea terenurilor și spațiilor, precum și amenajările, instalațiile și construcțiile care sunt destinate organizării și desfășurării activității de educație fizică și sport.

TITLUL XIII:  PREVENIREA VIOLENȚEI ÎN SPORT ȘI LUPTA ÎMPOTRIVA DOPAJULUI

TITLUL XIV.  SANCȚIUNI

Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.

TITLUL XV:  DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Anexa 1: Definiții.

În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

- baza sportivă - amenajare specifică ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizică și sport;

- registrul sportiv - document care evidențiază situația înregistrării structurilor sportului în ordine cronologică și care are două componente: subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică și subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridică.

- certificat de identitate sportivă - act oficial prin care se atesta calitatea de structură sportivă;

- licența de sportiv profesionist - document care atestă existența unui raport juridic determinat între un sportiv și un club sportiv profesionist și care este eliberat de o federație sportivă națională;

- oficiali sportivi - persoanele a căror activitate conduce la organizarea și administrarea activității sportive de agrement, recreative și competiționale, aflate în relație cu structura sportivă pe bază de contract de muncă, convenție civilă de prestări de servicii sau voluntariat. 

Ordin nr. 4742/2016 pentru aprobarea Statutului elevului (extrase)

Se aprobă Statutul elevului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Anexă:  Statut.

Prezentul statut reglementează drepturile și îndatoririle beneficiarilor primari ai educației, denumiți în continuare elevi, înmatriculați în unitățile de învățământ de stat, particular sau confesional din România.

Statul asigură cetățenilor României și cetățenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar și superior, precum și la învățarea pe tot parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare.

De aceeași drepturi beneficiază și persoanele care solicită sau au dobândit o formă de protecție în România, respectiv minorii străini și minorii apatrizi, a căror ședere pe teritoriul României este oficial recunoscută, conform legii.

Elevii din unitățile de învățământ preuniversitar militar beneficiază de drepturile și îndatoririle stipulate în prezentul statut, dacă acestea nu contravin drepturilor și îndatoririlor care decurg din reglementările emise de structurile abilitate din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

Elevii din unitățile de învățământ preuniversitar confesionale beneficiază de drepturile și îndatoririle stipulate în prezentul statut, dacă acestea nu contravin drepturilor și îndatoririlor care decurg din reglementările emise în funcție de specificul dogmatic și canonic al fiecărui cult.

Calitatea de elev se dobândește odată cu înscrierea în învățământul preuniversitar și se păstrează pe tot parcursul școlarității, până la încheierea studiilor din învățământul secundar superior liceal, profesional, respectiv terțiar non-universitar, conform legii. Antepreșcolarii și preșcolarii sunt asimilați calității de elev, fiind reprezentați de către părinți/tutori/susținători legali.

Elevii, alături de ceilalți actori ai sistemului de învățământ, fac parte din comunitatea școlară.

Elevii, ca membrii ai comunității școlare, beneficiază de toate drepturile și îndeplinesc toate îndatoririle pe care le au în calitate de elevi și cetățeni.

Elevii au dreptul la respectarea imaginii, demnității și personalității proprii.

Elevii au dreptul la protecția datelor personale, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.

Elevii au dreptul să își desfășoare activitatea în spații care respectă normele de igienă școlară, de protecție a muncii, de protecție civilă și de pază contra incendiilor în unitatea de învățământ.

Copiii/tinerii cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă, au aceleași drepturi ca și ceilalți elevi.

În funcție de tipul și gradul de deficiență, elevii cu cerințe educaționale speciale au dreptul de a dobândi calificări profesionale corespunzătoare.

Elevii care obțin rezultate remarcabile în activitatea școlară și extrașcolară pot primi următoarele recompense:

- evidențiere în fața clasei și/sau în fața colegilor din școală sau în fața consiliului profesoral;

- comunicare verbală sau scrisă adresată părinților, tutorelui sau susținătorului legal, cu mențiunea faptelor deosebite pentru care elevul este evidențiat;

- burse de merit, de studiu și de performanță sau alte recompense materiale acordate de stat, de agenți economici sau de sponsori, conform prevederilor în vigoare;

- premii, diplome, medalii;

- recomandare pentru a beneficia, cu prioritate, de excursii sau tabere de profil din țară și din străinătate;

- premiu de onoare al unității de învățământ preuniversitar.

Elevii au următoarele îndatoriri:

- de a frecventa toate cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu, de a dobândi competențele și de a-și însuși cunoștințele prevăzute de programele școlare;

- de a respecta regulamentele și deciziile unității de învățământ preuniversitar;

- de a avea un comportament civilizat și de a se prezenta la școală într-o ținută vestimentară decentă și adecvată și să poarte elemente de identificare în conformitate cu legislația în vigoare și cu regulamentele și deciziile unității de învățământ preuniversitar. Ținuta vestimentară sau lipsa elementelor de identificare nu poate reprezenta un motiv pentru refuzarea accesului în perimetrul școlii;

- de a respecta drepturile de autor și de a recunoaște apartenența informațiilor prezentate în lucrările elaborate;

- de a elabora și susține lucrări la nivel de disciplină/modul și lucrări de absolvire originale;

- de a sesiza autoritățile competente orice inegalități în desfășurarea procesului de învățământ și a activităților conexe acestuia, în condițiile legii;

- de a sesiza reprezentanții unității de învățământ cu privire la orice situație care are pune în pericol siguranța elevilor și a cadrelor didactice;

- de a utiliza în mod corespunzător, conform destinației stabilite, toate facilitățile școlare la care au acces;

- de a respecta curățenia, liniștea și ordinea în perimetrul școlar;

- de a păstra integritatea și buna funcționare a bazei materiale puse la dispoziția lor de către instituțiile de învățământ preuniversitar;

- de a plăti contravaloarea eventualelor prejudicii aduse bazei materiale puse la dispoziția lor de către instituția de învățământ preuniversitar, în urma constatării culpei individuale;

- de a avea asupra lor carnetul de elev, vizat la zi, și de a-l prezenta cadrelor didactice pentru trecerea notelor obținute în urma evaluărilor, precum și părinților, tutorilor sau susținătorilor legali pentru luare la cunoștință în legătură cu situația școlară;

- de a utiliza materialele școlare primite gratuit și de a le restitui în stare bună, la sfârșitul anului școlar;

- de a manifesta înțelegere, toleranță și respect față de întreaga comunitate școlară: elevii și personalul unității de învățământ;

- de a cunoaște și respecta prevederile Statutului elevului și ale regulamentului de organizare și funcționare a unității de învățământ, în funcție de nivelul de înțelegere și de particularitățile de vârstă și individuale ale acestora;

- de a ocupa locurile stabilite în timpul deplasării în microbuzele școlare, de a avea un comportament și un limbaj civilizat, de a nu distruge bunurile din mijloacele de transport și de a respecta regulile de circulație;

- de a cunoaște și de respecta, în funcție de nivelul de înțelegere și de particularitățile de vârstă și individuale ale acestora, normele de securitate și sănătate în muncă, normele de prevenire și de stingere a incendiilor, normele de protecție civilă, precum și normele de protecție a mediului;

- de a anunța, în caz de îmbolnăvire, profesorul diriginte, direct sau prin intermediul părinților, tutorilor sau susținătorilor legali, de a se prezenta la cabinetul medical și, în funcție de recomandările medicului, mai ales în cazul unei afecțiuni contagioase, ca să nu pună în pericol sănătatea elevilor și a personalului din unitate.

Sancțiunile ce pot fi aplicate elevilor:

- observație individuală;

- mustrare scrisă;

- retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit, a bursei sociale, ”Bani de liceu”, a bursei profesionale;

- mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași unitate de învățământ;

- preavizul de exmatriculare;

- exmatricularea.

În vederea reprezentării drepturilor și intereselor elevilor, aceștia se pot asocia în:

- consiliul elevilor;

- asociațiile reprezentative ale elevilor.

Fiecare elev are dreptul de a alege și de a fi ales ca reprezentant al elevilor din unitatea de învățământ preuniversitar.

Unitățile de învățământ asigură respectarea prevederilor prezentului statut prin intermediul tuturor organismelor interne ale cadrelor didactice și elevilor.

Hotărâre nr. 762/2010 privind condițiile de acordare, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de personal din sistemul justiției (extrase)

Prezenta hotărâre reglementează condițiile de acordare gratuită a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru:

- judecători, procurori, personal asimilat acestora conform prezentei hotărâri, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în activitate sau pensionari, precum și soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora;

- personalul auxiliar de specialitate și personalul conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, în activitate sau pensionari, precum și soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora;

- executorii judecătorești pensionați anterior intrării în vigoare a legii privind executorii judecătorești, cu modificările și completările ulterioare;

- personalul de probațiune.

Serviciile medicale se acordă de către furnizori evaluați și autorizați potrivit legii și cuprind:

- servicii medicale profilactice;

- servicii medicale în caz de boală, constând în: asistență medicală primară, asistență medicală ambulatorie de specialitate și asistență medicală spitalicească;

- servicii medicale de urgență și transport sanitar;

- servicii de medicină dentară;

- servicii medicale de recuperare-reabilitare a sănătății;

- servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;

- proteze destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale.

Cuantumul contribuției personale, respectiv coplății din valoarea cheltuielilor pentru asistență medicală și proteze, prevăzute în normele legale în vigoare, se suportă din fondurile prevăzute cu această destinație în bugetul Ministerului Justiției, al CSM, al Ministerului Public, al ÎCCJ, după caz.

Asistența medicală, medicamentele și protezele se acordă numai pe baza biletului de trimitere, rețetei medicale sau recomandării medicale, după caz, cu respectarea prevederilor legale referitoare la întocmirea și eliberarea acestora. Fac excepție de la prevederile amintite înainte serviciile de medicină dentară.

Serviciile care nu pot fi decontate din bugetul ordonatorilor de credite din sistemul justiției sunt:

- serviciile hoteliere cu grad înalt de confort;

- corecțiile estetice;

- eliberarea actelor medicale solicitate de autoritățile care prin activitatea lor au dreptul să cunoască starea de sănătate a asiguraților;

- fertilizarea în vitro;

- transplantul de organe și țesuturi, cu excepția cazurilor prevăzute în contractul-cadru;

- asistența medicală la cerere;

- contravaloarea unor materiale necesare corectării văzului și auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;

- serviciile medicale solicitate de asigurat;

- cheltuielile cu medicamente și materiale sanitare din unități medico-sanitare;

- serviciile acordate în cadrul secțiilor/clinicilor de boli profesionale și al cabinetelor de medicină a muncii;

- serviciile hoteliere solicitate de pacienții ale căror afecțiuni se tratează în spitalizare de zi;

- serviciile de planificare familială acordate de medicul de familie în cabinetele de planning din structura spitalului;

- serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncă și sportive;

- cheltuieli de cazare și masă din unitățile hoteliere cu bază de tratament;

- serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele medicale asigurate gratuit în cadrul programelor naționale de sănătate;

- serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele medicale acordate în străinătate;

- serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele medicale la care persoanele prevăzute la art. 1 au dreptul, în mod gratuit, în calitatea lor de asigurați în cadrul sistemului de asigurări sociale din România.

Decontarea cheltuielilor pentru serviciile de medicină dentară se realizează la nivelul tarifelor prevăzute de normele de aplicare a contractului-cadru anual privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Lista furnizorilor de servicii medicale din fiecare județ aflat în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate este transmisă celor interesați, la cerere, de către compartimentul competent din cadrul Ministerului Justiției.

Legea nr. 311/2003 a muzeelor și colecțiilor publice (extrase)

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Prezenta lege reglementează regimul juridic general, clasificarea și principiile organizării și funcționării muzeelor și colecțiilor publice, precum și colecțiilor private accesibile publicului.

Muzeu - instituție publică de cultură, aflată în serviciul societății, care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, comunică și expune, în scopul cunoașterii, educării și recreării, mărturii materiale și spirituale ale existenței comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător.

Colecție - ansamblu de bunuri culturale și naturale, constituit în mod sistematic și coerent de către persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori de drept privat.

În sensul prezentei legi, colecțiile publice sunt colecțiile accesibile publicului și specialiștilor, indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunesc bunuri semnificative prin valoarea lor artistică, documentară, istorică, științifică, culturală și memorialistică.

Colecțiile private accesibile publicului sunt colecțiile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la care publicul și specialiștii au acces numai cu acordul deținătorilor.

Funcțiile principale ale muzeului sunt:

- constituirea, conservarea și restaurarea patrimoniului muzeal;

- evidența, protejarea, cercetarea și dezvoltarea patrimoniului muzeal;

- punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul cunoașterii, educării și recreării.

Funcțiile principale ale colecțiilor publice sunt:

- gestionarea, evidența, cercetarea, dezvoltarea, protejarea, conservarea și restaurarea patrimoniului propriu;

- punerea în valoare a patrimoniului propriu.

Statul, prin autoritățile administrației publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale, protejează muzeele, colecțiile publice și colecțiile private accesibile publicului, garantează libera lor funcționare și dezvoltare și pot acorda proprietarilor și titularilor de alte drepturi reale sprijin financiar și logistic, conform prevederilor legale.

CAPITOLUL II:  PATRIMONIUL MUZEAL

Cultele susțin propriile muzee și colecții publice și pot beneficia în acest scop de sprijin financiar și logistic din partea autorităților administrației publice centrale și locale, conform prevederilor legale în vigoare.

Patrimoniul muzeal reprezintă totalitatea bunurilor, a drepturilor și a obligațiilor cu valoare patrimonială ce aparțin unui muzeu sau, după caz, unei colecții publice.

Bunurile care se află în patrimoniul muzeal pot face obiectul dreptului de proprietate publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, al dreptului de proprietate privată.

Regimul juridic al dreptului de proprietate publică și/sau privată asupra bunurilor care se află în patrimoniul muzeal este reglementat conform dispozițiilor legale în vigoare.

Autoritățile administrației publice centrale și locale și instituțiile publice de specialitate subordonate acestora, precum și proprietarii și titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor și colecțiilor publice pot coopera, după caz, cu organizații neguvernamentale, în vederea dezvoltării, protejării conservării, restaurării, cercetării și punerii în valoare a patrimoniului muzeal, în interes științific sau cultural-artistic.

CAPITOLUL III:  CLASIFICAREA, ÎNFIINȚAREA ȘI ACREDITAREA MUZEELOR ȘI COLECȚIILOR PUBLICE 

În funcție de forma de proprietate, de constituire și de modul de administrare a patrimoniului muzeal, muzeele și colecțiile publice se pot afla în proprietate publică sau privată.

Muzeele și colecțiile aflate în proprietate publică se înființează și se organizează în subordinea unităților administrației publice centrale sau locale, a altor autorități publice ori instituții și funcționează potrivit regulamentelor proprii de organizare și funcționare, aprobate de autoritățile sau instituțiile tutelare.

Muzeele și colecțiile publice aflate în proprietate privată se înființează, se organizează și funcționează în subordinea persoanelor juridice private sau a persoanelor fizice.

După forma de organizare, muzeele și colecțiile publice au personalitate juridică; prin excepție de la regulă, se pot organiza muzee și colecții publice fără personalitate juridică.

În funcție de aria de acoperire teritorială, de mărimea și importanța patrimoniului, muzeele și colecțiile publice se clasifică astfel:

- muzee și colecții publice de importanță națională;

- muzee și colecții publice de importanță județeană;

- muzee și colecții publice de importanță locală.

Înființarea muzeelor și a colecțiilor publice, indiferent de forma de constituire, proprietate și administrare a patrimoniului, este reglementată prin prezenta lege.

Pentru înființarea muzeelor și a colecțiilor publice este necesar avizul prealabil a Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.

Funcționarea muzeelor și a colecțiilor publice, indiferent de forma de constituire, proprietate și administrare a patrimoniului, este condiționată de acreditarea acestora.

Revocarea acreditării muzeelor și a colecțiilor publice are loc în cazul nerespectării prevederilor legale în vigoare sau a condițiilor de acreditare.

CAPITOLUL IV:  FINANȚAREA MUZEELOR ȘI A COLECȚIILOR PUBLICE

Activitatea muzeelor și a colecțiilor publice de drept public se finanțează din venituri proprii și din alocații acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz.

Veniturile proprii provin din tarifele pentru serviciile oferite de muzee și colecții publice, din donații și sponsorizări, din alte activități specifice.

Prețurile și tarifele pentru serviciile oferite de muzee și colecții publice sunt stabilite de conducerea acestora.

CAPITOLUL V:  CONDUCEREA, ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA MUZEELOR ȘI COLECȚIILOR PUBLICE DE DREPT PUBLIC

Muzeele și colecțiile publice de drept public sunt organizate și funcționează conform prevederilor prezentei legi și ale regulamentului de organizare și funcționare propriu, aprobat de autoritatea în subordinea căreia se află, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Personalul de specialitate al muzeelor și al colecțiilor publice cuprinde funcțiile de muzeograf, cercetător, conservator, restaurator și tehnician de muzeu, respectiv arhitect, acolo unde este cazul.

Pentru personalul muzeelor care lucrează în condiții speciale de muncă se va acorda un spor de toxicitate la salariu.

Pentru personalul de specialitate și tehnic care lucrează în depozite și la organizarea unor expoziții cu bunuri clasate în categoria Tezaur se va acorda un spor de confidențialitate.

În cadrul muzeelor și al colecțiilor publice de drept public sunt organizate și funcționează consilii de administrație, ca organe deliberative de conducere.

Componența, atribuțiile, organizarea și funcționarea consiliului de administrație se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare, aprobat de autoritatea în subordinea căreia se află muzeele și colecțiile publice de drept public, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

CAPITOLUL VI:  INSTITUȚII ȘI ORGANISME CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL MUZEELOR ȘI COLECȚIILOR PUBLICE

Ministerul Culturii elaborează și asigură aplicarea strategiei naționale și urmărește respectarea prevederilor legale, a normelor și metodologiilor din domeniul muzeelor și al colecțiilor publice.

Ministerul Culturii reprezintă statul în relațiile internaționale din domeniul muzeelor și colecțiilor publice.

CAPITOLUL VII:  CONTRAVENȚII ȘI SANCȚIUNI

Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspundere disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală.

CAPITOLUL VIII:  DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Anexa 1:  Lista muzeelor de importanță națională.

Anexa 2:  Lista muzeelor de importanță regională.

Anexa 3:  Lista muzeelor de importanță județeană.

Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din alte instituții (extrase)

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII SPECIALE

Dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, SRI, SIE, SPP, STS și Ministerului Justiției.

Prin personal, în sensul prezentei legi, se înțelege: ofițeri, maiștri militari, subofițeri - cadre militare în activitate, militari angajați pe bază de contract, elevi și studenți militari ai instituțiilor de învățământ militare și civile, militari cu termen redus, militari în termen și fiii regimentului.

CAPITOLUL II:  SALARIZAREA PERSONALULUI MILITAR ȘI UNELE DREPTURI ALE PERSONALULUI CIVIL

Cadrele militare în activitate și militarii angajați pe bază de contract au dreptul la o soldă lunară, compusă din: solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv.

Pentru condițiile de muncă speciale în care își desfășoară activitatea și eforturile depuse pentru explorarea și conducerea aeronavelor, personalul aeronautic din aviația militară și parașutiștii militari beneficiază și de alte drepturi bănești, sub formă de prime, prevăzute în anexa nr. 3.

Personalul navigant de marină din subunitățile și unitățile de nave, submarine, ambarcat, precum și scafandrii beneficiază și de unele drepturi bănești prevăzute în anexa nr. 4.

Personalul muzicilor militare, care execută prestații pe bază de contracte sau comenzi încheiate cu persoane fizice sau juridice, beneficiază și de alte premii din veniturile extrabugetare realizate, potrivit reglementărilor în vigoare.

Prevederile legale în vigoare privind salarizarea în valută în străinătate și în lei în țară se aplică și personalului militar trimis în străinătate în misiune permanentă sau temporară. 

Personalul militar, pe timpul exercitării misiunilor de menținere a păcii, cooperării militare cu alte state, precum și pe timpul altor activități desfășurate în afara țării, beneficiază de drepturile bănești prevăzute în anexa nr. 8.

Personalul civil din ministere și instituțiile centrale prevăzute la art. 1 beneficiază de drepturile salariale reglementate în legislația aplicabilă în sectorul bugetar și de unele drepturi salariale prevăzute în prezenta lege.

CAPITOLUL III:  DISPOZIȚII FINALE

În caz de deces, drepturile bănești cuvenite personalului militar și civil se plătesc, pentru întreaga lună în care a avut loc decesul, soțului supraviețuitor, copiilor sau părinților, iar în lipsa acestora se plătesc celorlalți moștenitori legali.

Personalul militar care, potrivit reglementărilor specifice, este obligat să locuiască în incinta unității sau în locuințele de serviciu ale acesteia, este scutit de plata chiriei.

Unitățile militare care se finanțează parțial sau integral din mijloace extrabugetare, precum și cluburile sportive ale Ministerului Apărării Naționale și ale MAI pot aplica prevederile prezentei legi.

Pe timp de mobilizare sau de război se aplică prevederile prezentei legi, precum și unele reglementări specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Anexa nr. 1.

Anexa nr. 2:  Soldele militarilor în termen, militarilor cu termen redus, studenților și elevilor militari ai instituțiilor de învățământ militare și civile și ale fiilor regimentului.

Anexa nr. 3:  Primele care se acordă personalului aeronautic din aviația militară.

Anexa nr. 4:  Drepturile personalului navigant de marină, ale scafandrilor și ale personalului îmbarcat pe submarine.

Anexa nr. 5:  Drepturile personalului care execută lucrări pe șantiere de construcții, în industrie, agricultură, lucrări de geo-topofotogrammetrie și alte sectoare de activitate.

Anexa nr. 6:  Funcții specifice pentru personalul civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, MAI, SRI, SIE, SPP, STS și Ministerului Justiției.

Anexa nr. 7:  Unele reglementări privind salarizarea cadrelor militare în activitate care îndeplinesc funcții în afara Ministerului Apărării Naționale, MAI, SRI, SIE, SPP, STS și Ministerului Justiției în societățile comerciale, în regiile autonome, precum și salarizarea personalului din compartimentele speciale și a magistraților militari, personalului auxiliar militar și civil din structurile autorității judecătorești.

Anexa nr. 8:  Drepturile bănești ale personalului din Ministerul Apărării Naționale, MAI, SRI, SIE, SPP, STS și din Ministerul Justiției, care desfășoară misiuni în străinătate.

Anexa nr. 9:  Drepturile specifice personalului din Ministerul Apărării Naționale, MAI, SRI, SIE, SPP, STS și din Ministerul Justiției.