CAPITOLUL I: DISPOZIȚII GENERALE
Cetățenia română este legătura și apartenența unei persoane fizice la statul român.
Cetățenii români sunt egali în fața legii; numai ei vor fi admiși în funcțiile publice civile și militare.
Cetățenii români se bucură de protecția statului român.
Modurile de dobândire și de pierdere a cetățeniei române sunt cele prevăzute în prezenta lege.
Încheierea, declararea nulității, anularea și desfacerea căsătoriei între un cetățean român și un străin nu produce efecte asupra cetățeniei soților.
CAPITOLUL II: DOBÂNDIREA CETĂȚENIEI ROMÂNE
Cetățenia română se dobândește prin:
- naștere;
- adopție;
- acordare la cerere.
Copiii născuți pe teritoriul României, din părinți cetățeni români, sunt cetățeni români.
Sunt, de asemenea, cetățeni români cei care:
- s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinți este cetățean român;
- s-au născut în străinătate și ambii părinți sau numai unul dintre ei are cetățenie română.
Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetățean român, până la proba contrarie, dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut.
Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).
Cetățenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiții:
- solicitantul va reprezenta România în loturile naționale, în conformitate cu reglementările statutare ale federației sportive internaționale la care România este afiliată;
- solicitantul îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e) și își exprimă atașamentul față de România și față de sistemul de valori specific societății românești.
CAPITOLUL III: PROCEDURA ACORDĂRII CETĂȚENIEI ROMÂNE
Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie. Pentru cererile prevăzute mai sus nu se percep taxe și tarife.
Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială și autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege.
Cetățenia română se dobândește la data depunerii jurământului de credință față de România. Prevederile art. 20 referitoare la depunerea jurământului de credință sunt aplicabile în mod corespunzător.
Cetățenia română se acordă sau se redobândește la data depunerii jurământului de credință.
În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau redobândire a cetățeniei române sau, după caz, de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului de acordare a cetățeniei române, persoanele cărora li s-a acordat sau care au redobândit cetățenia română vor depune jurământul de credință față de România.
În cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut mai sus poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire însoțită de documente doveditoare este formulată înainte de împlinirea acestuia.
Jurământul de credință se depune în ședință solemnă în fața ministrului justiției sau a președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreședinți ai autorității delegați în acest sens și are următorul conținut:
”Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României”.
După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetățenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, dintre care un exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului conțin elemente de siguranță și au fost aplicate fotografii ale titularului.
În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei, acestora li se va elibera certificat de cetățenie distinct și nu depun jurământul.
În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii și până la data dobândirii de către părinți a cetățeniei române, acesta va depune jurământul și i se va elibera certificatul de cetățenie distinct.
Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credință față de România este recunoscută ca fiind cetățean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, urmând a fi eliberat certificat de cetățenie de către Comisie. Cererea poate fi dispusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române.
Persoana care nu poate depune jurământul de credință față de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obține cetățenia română de la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române, pe baza cererii și a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convențional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetățenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoștință a termenului de depunere a jurământului de credință. Nedepunerea cererii în termen de un an atrage încetarea efectelor ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române.
CAPITOLUL IV: DOVADA CETĂȚENIEI ROMÂNE
Dovada cetățeniei române se face cu cartea de identitate sau, după caz, cu buletinul de identitate, cu pașaportul, cu titlu de călătorie fără mențiunea ”identitate incertă”, cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (6) sau cu documentele prevăzute la art. 23.
În caz de nevoie misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează, la cerere, dovezi de cetățenie pentru cetățenii români aflați în străinătate.
CAPITOLUL V: PIERDEREA CETĂȚENIEI ROMÂNE
Cetățenia română se pierde prin:
- retragerea cetățeniei române;
- aprobarea renunțării la cetățenia română;
- în alte cazuri prevăzute de lege.
Retragerea cetățeniei române nu produce efecte asupra cetățeniei soțului sau copiilor persoanei căreia i-a retras cetățenia.
CAPITOLUL VI: PROCEDURA RETRAGERII CETĂȚENIEI ROMÂNE ȘI APROBĂRII RENUNȚĂRII LA CETĂȚENIA ROMÂNĂ
Pierderea cetățeniei române prin renunțare are loc la data eliberării adeverinței de renunțare la cetățenia română.
Pierderea cetățeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare a retragerii cetățeniei române.
CAPITOLUL VII: DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
Sunt și rămân cetățeni români persoanele care au dobândit și au păstrat această cetățenie potrivit legislației anterioare.
Persoanele cărora li s-a acordat cetățenia română, potrivit legii, au toate drepturile și libertățile, precum și obligațiile prevăzute prin Constituție și prin legile țării pentru cetățenii români.
Cetățenia română cu titlu de ”cetățean de onoare” se poate acorda unor străini pentru servicii deosebite aduse țării și națiunii române, la propunerea Guvernului, fără nicio altă formalitate, de către Parlamentul României.
Persoanele care au dobândit cetățenia de onoare se bucură de toate drepturile civile și politice recunoscute cetățenilor români, cu excepția dreptului de a alege și de a fi ales și de a ocupa o funcție publică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu