Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (extrase)

CAPITOLUL I:  DISPOZIȚII GENERALE

Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției.

Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională din România.

Curtea Constituțională este independentă față de orice autoritate publică și se supune numai Constituției și prezentei legi. 

Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului.

Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată., fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Atribuțiile Curții Constituționale sunt cele stabilite de Constituție și de prezenta lege.

Sediul Curții Constituționale este în municipiul București. 

CAPITOLUL II:  ORGANIZAREA CURȚII CONSTITUȚIONALE

Curtea Constituțională se compune din 9 judecători numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României.

Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.

CAPITOLUL III:  COMPETENȚA CURȚII CONSTITUȚIONALE 

Curtea Constituțională poate fi se sesizată în cazurile expres prevăzute de art. 146 din Constituție, republicată, sau de legea sa organică.

Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate.

Vezi și: 

Art. 146 din Constituția României

Curtea Constituțională are următoarele atribuții:

- se pronunță asupra constituționalității legilor, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;

- se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori;

- se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori;

- hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată direct de Avocatul Poporului;

- soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior a Magistraturii;

- veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului;

- constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului;

- dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României;

- veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia;

- verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni;

- hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic;

- îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curții.

Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazul în care, din motive întemeiate, Curtea hotărăște altfel. 

Părțile au acces la lucrările dosarului.

Decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie. 

CAPITOLUL IV:  PLENUL CURȚII CONSTITUȚIONALE

Plenul Curții Constituționale, alcătuit din judecătorii Curții, îndeplinește atribuțiile acesteia, prevăzute de Constituție și de lege. Plenul poate lua orice măsură necesară pentru buna desfășurare a activității Curții.

Curtea Constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul majorității judecătorilor Curții, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Soluțiile adoptate de Curtea Constituțională în exercitarea atribuțiilor jurisdicționale se înscriu în condica ședințelor de judecată, iar în materie administrativă se consemnează, pentru fiecare ședință în parte, într-un proces-verbal pe baza căruia se emite o hotărâre, semnată de președintele Curții și contrasemnată de secretarul general.

Pentru exercitarea alor atribuții decât cele jurisdicționale, Plenul se convoacă de președintele Curții Constituționale, din proprie inițiativă sau la cererea scrisă a unui judecător. Convocarea se face cu anunțarea ordinii de zi, care se adoptă în plen, la începutul ședinței. 

CAPITOLUL V:  REGULI PROCEDURALE SPECIFICE ACTIVITĂȚII CURȚII CONSTITUȚIONALE

La ședințele Plenului participă toți judecătorii Curții Constituționale, în afară de situațiile în care unui absentează în mod justificat.

Ședințele sunt prezidate de președintele Curții Constituționale. În lipsa președintelui Curții, ședințele sunt prezidate de un judecător desemnat de acesta. La ședințe participă în mod obligatoriu magistratul-asistent repartizat de către judecătorul-raportor, iar în cazurile prevăzute de lege, reprezentantul Ministerului Public și alte persoane sau autorități, înștiințate în acest scop.

Curtea Constituțională editează culegeri de decizii și hotărâri și organizează sistematizarea jurisprudenței sale.

CAPITOLUL VI:  STATUTUL JUDECĂTORILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE

Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți în exercitarea atribuțiilor lor și sunt inamovibili pe durata mandatului.

Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile și voturile exprimate la adoptarea soluțiilor.

Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.

Funcția de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior.

După încetarea mandatului ca urmare a exercitării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curții Constituționale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.

CAPITOLUL VII:  PERSONALUL CURȚII CONSTUȚIONALE

Personalul Curții Constituționale este constituit din corpul magistraților-asistenți și din personalul Secretariatului General, care este condus de un secretar general.

Secretarul general este asimilat magistraților, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestora. Perioada de îndeplinire a funcției de secretar general al Curții Constituționale constituie vechime în magistratură.

Statutul personalului Curții Constituționale se reglementează prin lege specială.

CAPITOLUL VIII:  DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Autoritățile publice, instituțiile, regiile autonome, societățile comerciale și orice alte organizații sunt obligate să comunice informațiile, documentele și actele pe care le dețin, cerute de Curtea Constituțională pentru realizarea atribuțiilor sale.